Mediji nacionalnih manjina između identiteta i profesionalizma

Iskustvo Temišvara pokazuje koliko su pouzdano informisanje i saradnja važni za opstanak zajednica. Radio Banat Link iz Temišvara u Rumuniji poznat je i slušan kod svih građana, a njen osnivač i generalni direktor je Željko Adžić, koji je naš sagovornik. Osim štro je vlasnik medija, Adžić prati medije i informisanja i na srpskom i na rumunskom jeziku, i u Srbiji i u Rumuniji, pa je odličan sagovornik na ovu temu.

Medijski projekat započeo je osnivanjem novina na srpskom jeziku „Novi temišvarski vjesnik“, a potom i pokretanjem radio-stanice, koja je u početku emitovala program putem interneta. Zahvaljujući principu reciprociteta i diplomatskoj podršci, posebno konzula i ambasadora Srbije u Rumuniji, srpska zajednica je dobila FM radio-frekvenciju, nakon što je Srbija prethodno omogućila Rumunima emitovanje programa na rumunskom jeziku.

Sagovornik ističe da u početku nisu bili svesni koliki će uspeh radio imati, ali se pokazalo da među rumunskim građanima postoji snažna povezanost sa srpskim jezikom i kulturom. Tokom perioda pre 1989. godine, mnogi Rumuni su pratili televizijske i radijske programe iz tadašnje Jugoslavije, zbog čega i danas veliki broj njih razume i govori srpski jezik.

Kada je reč o profesionalnim standardima i informisanju, sagovornik ocenjuje da je u Rumuniji prisutan širok spektar tema, sa naglaskom na servisne informacije koje se tiču svakodnevnog života građana. Manjinski mediji, kako u Rumuniji tako i u Srbiji, pre svega su fokusirani na probleme, potrebe i identitet nacionalnih zajednica kojima se obraćaju.

Osim radio-stanice, već deset godina u Temišvaru funkcionišu i četiri kablovska TV kanala, uglavnom muzičkog i kulturnog karaktera, od kojih su neki na srpskom, a neki dvojezični – srpsko-rumunski. Cilj ovih kanala je da srpskoj manjini omoguće praćenje sadržaja na maternjem jeziku, ali i da očuvaju kulturni identitet zajednice koja se, prema zvaničnim podacima, suočava sa stalnim demografskim padom.

Posebno je značajno što su mediji na srpskom jeziku u Rumuniji dobili licencu Rumunske radio-televizijske agencije, uz dozvolu da koriste ćirilicu u štampanim izdanjima, dok se televizijski program emituje na latinici. Kroz dokumentarne i serijske sadržaje obrađuju se teme nestajanja srpske zajednice na tim prostorima, ali i problemi sa kojima se ona danas suočava.

Govoreći o rumunskim medijima uopšte, sagovornik naglašava da, iako postoje tabloidi, medijska scena je jasno profilisana i podeljena na lokalne, nacionalne i senzacionalističke medije. To omogućava građanima i novinarima da lako procene relevantnost izvora. Prema njegovim rečima, u Rumuniji gotovo da nema ozbiljnih problema sa dezinformacijama, a informacije su uglavnom pouzdane i primenljive i u drugim medijima.

Kao pozitivan primer manjinskog novinarstva u Srbiji navodi list „Libertatea“ iz Pančeva, najpoznatije novine na rumunskom jeziku u Banatu. Ovaj list se, kako kaže, tradicionalno i ozbiljno bavi temama od značaja za rumunsku zajednicu – od života u selima i uspešnih porodica, do informacija iz konzulata, obrazovanja i sticanja rumunskog državljanstva.

Poseban značaj ima i podrška Rumunije Rumunima u rasejanju, kroz programe besplatnog studiranja. Mladi iz Srbije odlaze na školovanje u Rumuniju, gde im je obezbeđeno obrazovanje, smeštaj, ishrana i udžbenici, a veliki broj njih se po završetku studija vraća u Srbiju kao visokoobrazovani stručnjaci.

Na kraju, sagovornik upućuje jasnu poruku novinarima: profesionalnost, fokusiranost i korektnost moraju biti iznad svega. Kao jedan od najvećih problema u Srbiji navodi finansiranje medija, koje često ugrožava kredibilitet novinara.

„Ne treba juriti informacije zarad zarade, jer se tada gubi i kredibilitet i obraz“, poručuje on, podsećajući na staru izreku da novinar treba da „legne čistog obraza i probudi se čiste savesti“. Otvorenost, istinitost i odgovornost, zaključuje, ostaju temelj svakog kvalitetnog novinarstva.

*Ovaj projekat je sufinansiran iz Budžeta Republike Srbije – Ministarstva informisanja i telekomunikacija. Stavovi izneti u podržanom medisjkom projektu nužno ne izražavaju stavove organa koji je dodelio sredstva.

Sledi prevod na rumunski jezik:

Mass-media minorităților naționale între identitate și profesionalism

Dezvoltarea mass-mediei în limbile minorităților naționale este adesea rezultatul unei cooperări de lungă durată, al înțelegerii reciproce și al sprijinului instituțional. Tocmai pe baza cooperării transfrontaliere cu mass-media din România a început și povestea mediatică de la Timișoara, care astăzi este recunoscută drept unul dintre cele mai importante exemple de informare a comunității sârbe din România.

Experiența Timișoarei arată cât de importante sunt informarea de încredere și cooperarea pentru supraviețuirea comunităților. Radio Banat Link din Timișoara este cunoscut și ascultat de către toți cetățenii, iar fondatorul și directorul general al acestuia este Željko Adžić, interlocutorul nostru. Pe lângă faptul că este proprietar de media, Adžić urmărește mass-media și informarea atât în limba sârbă, cât și în limba română, atât în Serbia, cât și în România, fiind astfel un foarte bun interlocutor pe această temă.

Proiectul mediatic a început prin fondarea ziarului în limba sârbă „Novi temišvarski vjesnik”, urmată de lansarea postului de radio, care la început a emis program exclusiv prin internet. Datorită principiului reciprocității și sprijinului diplomatic, în special al consulilor și ambasadorilor Serbiei în România, comunitatea sârbă a obținut o frecvență radio FM, după ce anterior Serbia a permis difuzarea programelor în limba română.

Interlocutorul subliniază că la început nu erau conștienți de succesul pe care îl va avea radioul, însă s-a dovedit că în rândul cetățenilor români există o puternică legătură cu limba și cultura sârbă. În perioada de dinainte de anul 1989, mulți români urmăreau programe de televiziune și radio din fosta Iugoslavie, motiv pentru care și astăzi un număr mare dintre ei înțeleg și vorbesc limba sârbă.

În ceea ce privește standardele profesionale și informarea, interlocutorul apreciază că în România există o gamă largă de teme abordate, cu accent pe informațiile de interes public legate de viața cotidiană a cetățenilor. Mass-media minoritară, atât în România, cât și în Serbia, este orientată în primul rând către problemele, nevoile și identitatea comunităților naționale cărora li se adresează.

Pe lângă postul de radio, de zece ani funcționează la Timișoara și patru canale de televiziune prin cablu, în principal cu caracter muzical și cultural, dintre care unele sunt în limba sârbă, iar altele bilingve – sârbo-române. Scopul acestor canale este de a permite minorității sârbe să urmărească conținuturi în limba maternă, dar și de a păstra identitatea culturală a comunității care, potrivit datelor oficiale, se confruntă cu un declin demografic constant.

Este deosebit de important faptul că mass-media în limba sârbă din România a obținut licența Agenției Române de Radio și Televiziune, cu permisiunea de a utiliza alfabetul chirilic în edițiile tipărite, în timp ce programul de televiziune este difuzat în alfabet latin. Prin conținuturi documentare și seriale sunt abordate teme legate de dispariția comunității sârbe din aceste regiuni, dar și de problemele cu care aceasta se confruntă astăzi.

Vorbind despre mass-media românească în general, interlocutorul subliniază că, deși există tabloide, scena mediatică este clar profilată și împărțită în mass-media locale, naționale și senzationaliste. Acest lucru le permite cetățenilor și jurnaliștilor să evalueze cu ușurință relevanța surselor. Potrivit acestuia, în România aproape că nu există probleme serioase legate de dezinformare, iar informațiile sunt în general de încredere și pot fi preluate și de alte instituții media.

Ca exemplu pozitiv de jurnalism minoritar în Serbia, acesta menționează ziarul „Libertatea” din Pančevo, cel mai cunoscut ziar în limba română din Banat. După cum afirmă, această publicație tratează în mod tradițional și serios teme de importanță pentru comunitatea românească – de la viața satelor și familii de succes, până la informații provenite de la consulat, educație și obținerea cetățeniei române.

Un rol deosebit de important îl are și sprijinul României pentru românii din diaspora, prin programe de studii gratuite. Tinerii din Serbia pleacă la studii în România, unde li se asigură educația, cazarea, masa și manualele, iar un număr mare dintre aceștia se întorc în Serbia după finalizarea studiilor, ca specialiști cu înaltă calificare.

În final, interlocutorul transmite un mesaj clar jurnaliștilor: profesionalismul, concentrarea și corectitudinea trebuie să fie mai presus de orice. Ca una dintre cele mai mari probleme din Serbia menționează finanțarea mass-mediei, care adesea pune în pericol credibilitatea jurnaliștilor.

„Nu trebuie urmărite informațiile doar de dragul câștigului, pentru că astfel se pierd atât credibilitatea, cât și onoarea”, transmite el, amintind de vechea zicală potrivit căreia un jurnalist trebuie să „se culce cu obrazul curat și să se trezească cu conștiința curată”. Deschiderea, adevărul și responsabilitatea, conchide el, rămân temelia oricărui jurnalism de calitate.

Acest proiect a fost cofinanțat din Bugetul Republicii Serbia – Ministerul Informării și Telecomunicațiilor. Opiniile exprimate în proiectul media susținut nu reflectă în mod necesar punctele de vedere ale instituției care a acordat finanțarea.